Muzeul de Arheologie Callatis din Mangalia pune la dispoziţia publicului vizitator o variată ofertă culturală, începând cu exponatele aflate în expoziţia muzeului şi terminând cu monumentele arheologice aflate în zona municipiului Mangalia.

În expoziţia de bază a muzeului, publicul vizitator poate admira numeroase fragmente arhitectonice (coloane, capiteluri, arhitrave, frize cu metope, cornişe cu bucranii etc), diverse vase ceramice (amfore, hidrii, kantharos, lekythos), opaiţe, apeducte, statuete de tip Tanagra, vase din sticlă, stele funerare, inscripţii, reprezentări ale unor divinităţi, podoabe, bijuterii, monede, obiecte din metal etc.

Vizitatorii pot vedea vestitul mormânt cu papirus datând din secolul IV î.Chr., cercetat în anul 1959, restaurat şi conservat în cadrul expoziţiei de bază a muzeului. Mormântul fusese acoperit cu trei lespezi de piatră, iar în interiorul său a fost descoperit un papirus scris în limba greacă. Papirusul reprezintă cel mai vechi document din ţara noastră. Mormântul era înconjurat de un ring de piatră care se poate observa şi astăzi. Tot în cadrul expoziţiei de bază a muzeului sunt conservate alte două morminte datând din aceeaşi perioadă.

În faţa muzeului se află expuse, în aer liber, fragmente arhitectonice (coloane, capiteluri, arhitrave) din perioada antică, iar în parcul aflat în spatele clădirii se află, de asemenea, numeroase fragmente arhitectonice dar şi un rug de incineraţie.

La aproximativ 50 de metri de muzeu, către centrul oraşului, se afă expuse, în parcul arheologic, alte coloane antice şi diverse fragmente arhitectonice, precum şi sarcofage din perioada romană.

În imediata apropiere se poate observa colţul de nord-vest al cetăţii Callatis, unde se află şi un turn de apărare. Cercetările arheologice sistematice din acest punct sunt încă în derulare.

Un monument arheologic deosebit de important, scos la lumină în urma cercetărilor arheologice, este zidul de nord al cetăţii Callatis. Zidul de apărare împrejmuia suprafaţa mai importantă a oraşului antic.

La Callatis au fost ridicate două incinte: prima - construită la sfârşitul secolului IV î.Chr., iar cea de-a doua, în secolul II d.Chr. Zidul proteja principalele construcţii ale oraşului (temple, pieţe, edificii publice şi private). Zidul a fost construit din blocuri mari de piatră de calcar, de forme paralelipipedice, cu lungimi cuprinse între 0,70 şi 1,15 m şi cu celelalte laturi de 0,40 - 0,45 m.

Zidul de apărare din epoca romană a urmărit traseul şi s-a suprapus peste cel grecesc. Sistemul de construcţie roman se aseamănă cu cel grecesc: are două feţe zidite din blocuri de piatră de calcar, legate cu mortar de var. Dacă înălţimea iniţială era de 8 - 9 m, acum se mai păstrează maximum 2 m din acesta, iar lăţimea zidului este cuprisă între 3,12 şi 3, 40 m.

Lângă zidul de nord al cetăţii Callatis se află palatul episcopal şi bazilica de tip sirian. Edificiul este construit din blocuri mari de piatră de calcar, frumos cioplite, legate cu mortar de var.

Necropola tumulară de epocă târzie (sec IV-V d.Chr.) se află în partea de vest a Mangaliei. Aici au fost descoperite morminte construite din lespezi sau blocuri de piatră cioplite şi morminte de tip hypogeu, aparţinând perioadei romano-bizantine. Aici se află mormântul pictat cu psalmi, pe ai cărui pereţi au fost pictate doua inscripţii creştine, citate din psalmi:„Doamne, Ajutorul meu şi Izbăvitorul (Mântuitorul) meu” şi „Nu mă voi teme de rele, pentru că Tu cu mine eşti, Doamne!”.

Pe drumul către Albeşti, la 3 km depărtare de Mangalia, în anul 1993 a fost cercetat un complex funerar format dintr-un mormânt princiar şi o construcţie anexă a cărei funcţionalitate nu a fost încă stabilită. Mormântul este format dintr-o cameră funerară de mari dimensiuni (3,56X3X3,62m). Accesul în cameră se face printr-un dromos, situat în partea de est a mormântului, cu lungimea de 9,55 m şi lăţimea de 1,61 m. Construirea mormântului s-a făcut în două faze: în prima fază s-a construit camera funerară şi o parte a dromosului, cu acoperişul în formă de boltă şi tencuială cu mortar, iar în a doua fază o prelungire a dromosului cu acoperiş în două ape. Intrarea în camera funerară se face printr-o uşă ce avea un ancadrament din marmură, cu sculpturi pictate cu motive geometrice, iar în camera funerară se poate observa o frescă policromă.

PROGRAM DE VIZITARE

Zilnic 8.30 - 19.30

Sursa foto: Muzeul de Arheologie Callatis